Invata fotografie de la Cornel Lazia, Adi Bulboaca, Ioana Moldovan, Ionut Staicu, Sorin Florea, Cristina Irian si Andrei Pacuraru. Cursuri fotografie de tehnica foto, istorie a fotografiei, lumina de studio, portofoliu, estetica in fotografie si altele. Expozitii de fotografie. Participa la masterclassurile de fotografie cu profesionisti internationali. Portofolio reviews pentru fotografi, de fotografie comerciala si advertising și fotografie artistica. Filter by Teacher Andrei Păcuraru Cristina Irian Ionuț Staicu Panos Kasiminis Sorin Florea Filter by Content Analiză critică Istoria fotografiei Storytelling vizual Studio Tehnică fotografică Filter by Nivel recomandat Avansat Intermediar Începător Propunem un program complex care poate fi adaptat la nevoile și ritmul tău. Dacă ai nevoie de ajutor să-ți creezi propriul parcurs, scrie-ne la hello@cdrf.ro și te ghidăm noi. Reset filters Cursuri încheiate Introducere în stil personal în fotografie sâm., 23 mai Zoom Detalii Atelier fotografie "Strangely familiar" sâm., 16 mai Zoom Detalii Bazele portofoliului și ale proiectului fotografic mar., 12 mai București Detalii Atelier de developare alb-negru sâm., 09 mai București Detalii Introducere în fotografia de studio mie., 06 mai București Detalii Atelier de fotografie de stradă sâm., 04 apr. București Detalii Introducere în fotografia documentară mar., 31 mar. București Detalii Workshop fotografie de stradă sâm., 07 mar. Zoom Detalii Introducere în narațiunea în fotografie mie., 11 feb. București Detalii Introducere în tehnică fotografică mar., 10 feb. București Detalii Bazele Fotografiei sâm., 07 feb. București Detalii Introducere în istoria fotografiei sâm., 07 feb. București Detalii Fotografia și scrierea creativă vin., 07 nov. Centrul de Resurse în Fotografie Detalii Atelier de antropologie vizuală, o introducere dum., 12 oct. Sediul CdRF Detalii ȘCOALA DE FOTOGRAFIE #5 mar., 16 sept. București Detalii Curs introductiv: Fotografia în China și Japonia: narațiuni vizuale între tradiție și modernitate mie., 16 iul. Sediul CdRF Detalii Proiectul Fotografic - De la idee la implementare sâm., 12 iul. Sediul CdRF Detalii Fotografia de Artă - Proiect, Proces, Piață - Masterclass cu Bogdan Gîrbovan sâm., 24 mai Sediul CdRF Detalii Încarcă mai multe

Centrul de Resurse in Fotografie (CdRF) creeaza cadrul pentru dezvoltarea si internationalizarea fotografiei romanesti. De la ateliere, cursuri și masterclassuri pana la servicii personalizate pentru fotografie sau intalniri si evenimente dedicate fotografilor si fotografiei. Detalii Detalii Detalii Detalii NEWS Urmează: Artist talk cu Anna Bedyńska la CdRF Galeria Parte din experiența expoziției Unseen and Unspoken, artist talk-ul cu Anna Bedyńska va avea loc pe 12 iunie, de la ora 18:00, la CdRF Galeria / Popa Tatu 68. Anna va vorbi despre practica sa fotografică, despre felul în care lucrează cu subiecte dificile sau incomode și despre proiectele în care explorează zone fragile ale experienței umane: moartea, marginalizarea, vulnerabilitatea, corpul, identitatea și felul în care fotografia poate deschide spațiu pentru empatie și dial Unseen and Unspoken - urmează în galerie Anna Bedyńska își îndreaptă camera spre ceea ce cultura contemporană ascunde adesea vederii: moartea și alteritatea. Aducând în lumină atât tradiții funerare aflate în declin, cât și portrete ale persoanelor cu albinism, ea rupe tăcerea și invizibilitatea, revendicând spațiu pentru empatie, demnitate și dialog. Haine de înmormântare/Clothes for Death Trăim vremuri din ce în ce mai dezumanizate, relațiile de familie sunt tot mai șubrede, relațiile dintre oameni sunt din ce în Meeting Point 2026 Săptămâna trecută pe vremea asta începeam Meeting Point ediția 2026, programul prin care ne propunem să contribuim la dezvoltarea fotografilor români prin know how, networking și facilitarea oportunităților de colaborare cu specialiști din industria artistică și fotografică din alte țări. Exact misiunea CdRF. 1 2 3 4 5

FÂNTÂNILE OLTENIEI. Arhivă și contemporaneitate Expoziția este semnată de fotografii documentariști Cristian Bassa și Dorian Delureanu, iar cercetarea antropologică este realizată de Ana-Cristina Irian, cu contribuții etnografice din partea Roxanei Deca. Conceptul expozițional este realizat de Ana-Cristina Irian și Roxana Deca. Despre expoziție: Expoziția reunește fotografii de arhivă din patrimoniul Muzeului Olteniei și imagini contemporane realizate în cadrul proiectului independent „Fântânile Olteniei”, desfășurat de echipa Omnia Photo începând cu anul 2016. Proiectul urmărește cartografierea și documentarea fântânilor de uz comunitar din regiunea Olteniei, ca structuri vernaculare esențiale pentru viața rurală și memoria colectivă. Publicul va putea vedea, în premieră, materiale fotografice analogice alb-negru și fișe de arhivă din perioada 1950–1970, realizate în cadrul campaniilor de cercetare etnografică, alături de imagini din anii 1930 și de fotografii contemporane realizate pe film și în format digital. Sunt documentate fântâni cu cumpănă, cu roată, structuri din lemn sau piatră, dar și contexte de utilizare comunitară, de la fântâni de hotar sau de răscruce până la ansambluri încă funcționale. „Fântânile Olteniei” propune o reflecție asupra continuității fragile dintre trecut și prezent și asupra rolului fotografiei ca instrument documentar, istoric și artistic, capabil să conserve și să transmită memoria unor structuri aparent marginale, dar esențiale pentru istoria tăcută a comunităților rurale. Tata și cu tata lui tata - Note de teren despre fântâni, oameni și locuri din Oltenia (text Cristina Irian), fragment /demult, apa/ Fântânile comunitare fac parte din categoria ansamblurilor vernaculare a căror formă s-a adaptat în timp la noi funcții, datorită elasticității straturilor componente. Oamenii au acționat și acționează diferit asupra componentelor fântânii în funcție de nevoile lor și de contextul socio-economic în care trăiesc, însă, oricât de intensă ar fi acțiunea umană, construcția rezistă, continuând să învețe să existe (S. Brand, 1994). "Demult, demult erau fântâni de lemn, erau făcute așa cum erau și casele, apoi acelea au dispărut și au venit cele cu tuburi. Era unul, Chitilică, și avea o macara și 2 -3 tuburi, și, cum apărea apa, punea tuburile (...) izvoarele erau ca sonda. Nu mai există nici Chitilică, nici copiii lui. (...) Eu am lucrat la întreprindere și am făcut instalație pentru fântână, am lucrat 4 familii. Acum câțiva ani au furat postamentul. (…) Acum nu se mai construiește nimic, s-a tras apă." Echipa de proiect Cristian BASSA (http://bassa.ro/) este fotograf, designer, editor și pasionat de volume de fotografie. Cristian a inițiat și desfășurat patru proiecte de fotografie în scopuri sociale pentru organizații caritabile, inițiative care au fost finalizate și cu expoziții personale sau albume foto, este co-organizator al Romanian PhotoBook Award, al festivalului Bucharest Photo Week, autor a două volume de cercetare fotografică documentară „Beautiful Sunrise” și „Forward March”. În perioada 2016-2025 a realizat activități de documentare vizuală a fântânilor din Oltenia împreună cu Dorian Delureanu, trei albume foto și două expoziții cu sprijinul Muzeului Național al Țăranului Român și al Muzeului Olteniei. Dorian DELUREANU (omnia.photo) este fotograf și curator preocupat de promovarea arhivelor fotografice din comunități din Oltenia. A fotografiat în perioada 1993-2000 spectacolele Teatrului Național din Craiova; a curatoriat numeroase expoziții de fotografie istorică, a realizat șase expoziții personale, iar fotografii de ale sale fac parte din colecția World Press Photo Foundation. A coordonat expozițiile și publicarea albumelor fotografului craiovean Victor Boldâr: „07.05.75/ Impresii - Henri Cartier Bresson în Oltenia” și „Victor Boldâr- Fotograful peliculei de cursă lungă”. Împreună cu Cristian Bassa documentează vizual fântâni vechi din Oltenia din 2016. Dorian este autorul albumului fotografic „09.05.98 – ORESTIA – O repetiție cu Silviu Purcărete” (2024). Dr. Ana - Cristina IRIAN (omnia.photo) este cercetător în domeniul artelor vizuale, curator și artist care lucrează cu colecții, arhive fotografice și material multimedia. Cristina desfășoară proiecte care includ documentarea vizuală, identificarea, recuperarea și promovarea patrimoniului cultural în România. Printre proiectele la care a colaborat se numără: „Dacia 50” – o etnografie a autoturismul Dacia la 50 de ani, „Fântânile Olteniei” – o cartografiere a fântânilor comunitare, „Arhive poVestite” – recuperare și promovare a unor arhive fotografice private. Cea mai recentă lucrare artistică realizată, Titanii (și verdele care dispare), a fost prezentă în 2025 la Chester Photo Festival, Marea Britanie, respectiv la BUNA Forum Contemporary Art Festival, Bulgaria. Ana-Cristina a expus în peste 50 de expoziții, în România și internațional, este membră FUTURES și a Uniunii Artiștilor Plastici din România. De asemenea, este autoarea volumelor „Colecții și arhive fotografice azi, în lumea digitală” (2022); „Producția de spațiu și viața socială a lucrărilor de artă în stradă” (2024), publicate de editura Tritonic. Dr. Roxana DECA este muzeograf, specialist în etnografie, expert în port popular din Oltenia, membru CNSPCI – Min. Culturii (2019-2021), a documentat dosarul UNESCO „Arta cămășii cu altiță – element de identitate în România și Rep. Moldova”, este coordonator al grupului de monitorizare națională a elementului UNESCO „Tehnici de țesere a scoarțelor în România și Republica Moldova”, este membru în grupuri de monitorizare națională din 2020 – până în prezent. Roxana a desfășurat cercetări de teren și a contribuit la realizarea fișelor naționale de patrimoniu pentru înscrierea în Registrul Național de Inventar, curator a numeroase expoziții tematice în țară și în străinătate (Franța, Grecia). Roxana a contribuit la cercetarea de teren desfășurată în Bobicești, Olt în cadrul inițiativei „Fântânile Sudului”. Vernisajul a fost pe 2 aprilie 2026, ora 19:00.

"Habitat: Infraroșu" Artist: Alex Busuioceanu Curatoare: Ioana Marinescu 23 ianuarie - 10 februarie 2026 Despre expoziție: „HABITAT: Infraroșu” este solo showul lui Alex Busuioceanu, o expoziție capsulă care concentrează interesul acestuia pentru natura sălbatică, folosind tehnica fotografiei în infraroșu. Selecția prezintă o versiune personală a unui proiect mai amplu, desfășurat în perioada mai-octombrie 2025, timp în care fotograful și Rangerii Urbani ai Parcului Natural București au expolorat ariile sălbatice ale orașului. O selecție diferită, dar cu o interare amplă a început la finalul lui 2025, când imagini coplementare proiectului au fost expuse la Cărturești Carusel și la Muzeul Muncipal Călărași. Expoziția de față propune un mod diferit de a privi natura urbană: nu ca pe un fundal marginal sau un accident al orașului, ci ca pe un habitat activ, aflat într-o stare de echilibru fragil.Prin intermediul tehnicii infraroșu, Busuioceanu nu documentează pur și simplu aceste spații, ci le încapsulează ca pe niște posibile relicve ale prezentului, imagini destinate unui viitor incert, în care relația dintre om, arhitectură și mediu rămâne deschisă și vulnerabilă. În multe dintre cadre, arhitectura urbană apare într-o formă funcțională și laconică, dar totodată decrepită și fragmentată, semn al unor structuri a căror funcție s-a încheiat. În contrapondere, din alte imagini răsar noi straturi ale orașului, cu forța și rapiditatea vegetației invazive, care ocupă, recuperează și reconfigurează spațiul. Subiecții umani sunt surprinși din spate, așa cum se întâmplă în imaginea cuplului dintr-un peisaj apocaliptic și solitar de lângă Lacul Morii. La fel cum animalele se feresc instinctiv să fie văzute, și oamenii par să adopte aceeași discreție în spații precum Petricani, Valea Saulei sau Dobroiești zone aflate la marginea vizibilului urban, unde prezența este mereu provizorie. În mod similar, lebăda își afundă capul în apă, iar privirea ei nu se îndreaptă spre exterior, ci sondează adâncurile, orientându-se spre un spațiu inaccesibil privirii imediate. Astfel, refuzul privirii devine un gest comun, care traversează umanul și non-umanul, marcând adaptarea la un habitat în care expunerea presupune vulnerabilitate, iar vizibilitatea nu mai este o garanție a controlului. Alex Busuioceanu devine doar un martor discret al acestor scene. În absența unor repere clare care ar putea anima sau umaniza scena, privitorul este invitat să-și construiască propriile puncte de orientare și să-și caute propriul loc într-un peisaj aparent dezolant, definit mai degrabă prin ceea ce lipsește decât prin ceea ce se arată. Selecția funcționează însă pe baza dublei priviri a artistului: orientată și spre exterior și spre interior, aproape simultan. Pe de o parte, este o cercetare atentă a peisajului, a vegetației și a structurilor care supraviețuiesc în țesutul urban; pe de altă parte, este un proces de introspecție și de ajustare a propriei sensibilități artistice, care începe cu artistul însuși. Peisajul devine astfel nu doar un obiect de studiu, ci și un instrument de auto-investigare, un parcurs personal de devenire și clarificare a propriei narațiuni vizuale. Această intervenție subtilă creează o tensiune constantă între real și posibil, între documentarea unui spațiu concret și construirea unei estetici personale. „HABITAT: Infraroșu” se situează astfel la granița dintre investigație documentară și interpretare artistică, propunând o reflecție deschisă asupra felului în care privim, reprezentăm și ne raportăm la natura din interiorul orașului. Despre artist: Format ca muzician clasic, Alexandru Busuioceanu a evadat din rigoarea metronomului prin vizorul aparatului de fotografiat. Încă de acum 17 ani, fotografia a devenit meseria lui, un drum care a început editorial și care s-a extins odată cu interesul său pentru oameni, povești și proiecte cu impact social. Ca profesionist al imaginii, caută să-și mențină creativitatea abordând tehnici și teme noi. Ca artist, Busuoiceanu caută să suprapună posibilitățile inifinte pe care le oferă fotografia, unei sfere de sensibilitate ghidată de o formă echilibrată între raționalitate și afect. Despre curatoare: Ioana Marinescu trăiește în București este istoric de artă și curatoare. Și-a finalizat doctoratul la Universitatea Națională de Arte din București în 2022, având ca temă biografiile cuplurilor de artiști. Din 2008, a lucrat în galerii de artă, dezvoltând o pasiune puternică pentru arta contemporană. În prezent, este curatoare la Muzeul Hărților, unde expertiza sa în istoria artei și arta contemporană contribuie la apropierea publicului de artiști,îmbogățind misiunea muzeului. În presă: https://e-zeppelin.ro/habitat-infrarosu/

"Extended Travel" Artist: Adi Bulboacă Curator: Sorin Florea martie - aprilie 2024 Despre expoziție: “Extended Travel” prezintă fotografii realizate de Adi Bulboacă în timpul unei călătorii personale prin România alături de tatăl său. 103 trenuri schimbate, aproximativ 16 000 de km în mișcare și un ianuarie 2016 ca o perpetuă călătorie de reconectare cu sinele și cu celălalt. Adi crează o imagine profund personală a sa și a țării sale prin trenurile, gările și gesturile inter-umane regăsite în context de călătorie, mișcare și căutare. Despre artist: Adi Bulboacă fotografiază artiști și artiste, spectacole, trenuri, gări și momente care evocă emoții; este unul dintre cei mai cunoscuți fotografi de teatru din România. Consideră că rolul lui este de a da înapoi comunității și crede sincer în importanța rolului profesorului, îndrumătorului, mentorului. În presă: https://www.radioromaniacultural.ro/emisiuni/orasul-vorbeste/adi-bulboaca-fotografiile-imi-sunt-instrumente-de-fixare-a-memoriei-podcast-id42724.html

„Biblioteca Alifanti. Patrimoniul de Mobilier și Tehnologiile Viitorului” Un proiect BAAB et co.: Irina Niculescu, Alexandru Belenyi, Cătălina Frâncu și Teodor Calinoiu. O expoziție găzduită de Galeria CdRF în perioada 8 noiembrie 2025 - 15 decembrie 2025. Echipa BAAB expune una dintre prea puținele piese de mobilier de autor românești din perioada anilor ‘50, sub forma unui studiu constructiv, de design și de structură. Biblioteca a fost proiectată de Mircea Alifanti, arhitect (printre altele, al Sediului Politico-Administrativ de la Baia Mare) și profesor, iar noi am replicat principiile sale constructive într-un obiect de studiu care va sta la dispoziție publicului pentru cercetare și întrebări. În acea perioadă, celebrul scaun Bibendum (Eileen Grey) și biblioteca modulară Nuage a lui Charlotte Perriand erau două dintre obiectele dezvoltate în Occident care se bucurau de producția în masă caracteristică perioadei. Din motive de explorat (personale și socio-politice), biblioteca Alifanti rămâne, în ciuda potențialului ei, în apartamentul celor doi arhitecți (Mircea și Cleopatra) până de curând. În presă: https://institute.ro/arhitectura/vernisaj-masa-rotunda-deschidere-publica-a-expozitiei-biblioteca-alifanti-cdrf-8395.html https://curatorial.ro/societate/biblioteca-alifanti-mobilier-de-autor-din-anii-50-in-focus/

Urmează Expoziții trecute

"Broken Borders" Artistă: Ioana Moldovan Curatoare: Arianna Rinaldo aprilie - mai 2024 Despre expoziție: Când ne gândim la război, putem încerca să ne imaginăm groaza, nedreptatea, distrugerea, consecințele tragice. Cu toate acestea, aflați în siguranță, la sute de kilometri distanță, nu putem auzi zgomotul, nu putem simți golul, disperarea, frica și deznădejdea. Nu putem înțelege înverșunarea soldaților care luptă pentru țara lor natală și nici curajul unei mame care își duce copiii în siguranță, actul extrem de a fugi de acasă și de a-și abandona viața pentru un viitor incert. Despre artistă și curatoare: Ioana Moldovan este fotograf documentarist independent, scriitoare și autoare publicată, care s-a alăturat încă de la început în crearea CdRF. Fotografiază atât din spatele liniei frontului cât și în interiorul comunităților rurale mici, iar reportajele ei au fost publicate de-a lungul timpului de The New York Times, ESPN, Al Jazeera English, Huffington Post, BBC, Der Spiegel, Open Society Foundation, Libération, Deutsche Welle, LensCulture etc. Curatoarea Arianna Rinaldo este o profesionistă independentă cu o experiență de peste 20 de ani. Din 2012 până în 2021, a fost director artistic al Cortona On The Move, festival internațional de narațiune vizuală. Din 2016, este curatoare de fotografie la PhEST, un festival de fotografie și arte contemporane din Puglia. Face parte din comitetul de selecție al diferitelor instituții, printre care Premiul Leica Oskar Barnack, Jurnalul Britanic de Fotografie „Ones to Watch” și Premiul Deutsche Börse Photography Foundation. În presă: https://curatorial.ro/societate/broken-borders-si-seamless-finisaj-si-artist-talk-la-centrul-de-resurse-in-fotografie/ https://omiedesemne.ro/opening-broken-borders-seamless/ https://jurnalul.ro/cultura/arte-vizuale/expozitiile-broken-borders-si-seamless-se-apropie-de-final-965041.html

Centrul de Resurse în Fotografie Ne găsiți în strada Popa Tatu, nr. 68, București. Programul din această perioadă este: Luni - închis Marți - Vineri - 9:00 - 18:00 Weekend - 10:00 - 18:00 Galeria Galeria CdRF promovează preponderent fotografia românească contemporană, într-un dialog activ cu scena internațională, prin parteneriate și colaborări externe. Susținem formatele hibride, în care fotografia se integrează în instalații și proiecte interdisciplinare. Ocazional, în cadrul programului anual, dezvoltăm colaborări cu alte forme de artă vizuală — sculptură, pictură, film, colaj. Vernisajele sunt concepute ca experiențe imersive, adaptate spațiului galeriei. Curtea Una dintre grădinile "ascunse" ale Bucureștiului. Vei găsi la o masă pictori, la o masă studenți la arte, la altă masă expați, puțin mai încolo fotografi. Este un loc prietenos pentru copii și animale. Îți poți folosi și laptopul dacă vrei. Cafeneaua Avem specialty coffee, matcha, craft beer, vin și cocktailuri clasice. Plus ronțăieli. Poți să-ți bei cafeaua în galerie, în bibliotecă sau în curtea noastră, la umbra smochinului sau a vișinului (la alegere). Cele 3 barista sunt ori studente la artă, ori absolvente de artă și îți pot explica despre ce vezi în galerie. Biblioteca În bibliotecă avem aproape 500 de titluri, albume și reviste de fotografie, cărți cu și despre fotografie și fotografi și spații comode de răsfoit. Spațiu expozițional exterior Am amenajat gangul CdRF ca spațiu expozițional exterior (însă ferit de ploaie și soare puternic). Dacă vrei să îți expui lucrările dă-ne un mail la hello@cdrf.ro cu propunerea expoziției. Tu îți produci lucrările iar noi le montăm pe gang și îți comunicăm expoziția. Studio Avem un studio mic. El este oricând disponibil cursanților noștri pentru practică. Altfel, noi îl folosim pentru filmări de interviuri, podcast-uri și altele. Dark room Camera noastră de developare - avem substanțe, avem persoane care să te învețe cum să developezi și să mărești, avem ustensilele necesare.

"Seamless" Artist: Andrei Păcuraru (PAC) Curator: Natan Dvir aprilie - mai 2024 Despre expoziție: Andrei Păcuraru se află într-o călătorie continuă către limitele a ceea ce considerăm (sau vedem ca) uman. Cu referințe la principiile Bauhaus și precizia tehnică și estetică a lui Andreas Feininger, Păcuraru invită privitorul într-un tărâm în care artificialul devine aproape organic. Imaginile sale stranii și futuristice nu încearcă să prezinte esența experienției umane, nici să dea un sens eteric sau metafizic lumii, ci mai degrabă explorează limitele percepției noastre. Fotografiile manechinelor asemănătoare oamenilor, prin studii atente ale luminii și umbrei, ale texturii și formei, evocă un sentiment de neliniște, obligând privitorii să-și confrunte percepțiile despre umanitate și imitațiile acesteia. Pe fundalul unui peisaj vizual tot mai dominat de inteligența artificială, nu poți să nu te întrebi cum sunt create imaginile pe care le vedem și dacă ceea ce vedem este real. În aprecierea puterii durabile a mediului, Păcuraru rămâne dedicat fotografiei tradiționale, examinează cu meticulozitate subiecte lipsite de prezență umană, elimină orice senzație de perspectivă și provoacă înțelegerea noastră asupra mediului în sine. În „Seamless”, el ne invită să privim dincolo de suprafață, să distingem cusăturile dintre realitate și iluzie și să contemplăm esența a ceea ce înseamnă să fii om. Despre artist și curator: Andrei Păcuraru (PAC) este fotograf de peste 15 ani, lector și membru al Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane și parte din echipa de bază a CdRF. Expert în arta fotografică, Andrei are o înclinație aparte pentru tehnică fotografică și compoziție. Lucrările sale au fost expuse atât în România cât și în afara țării și este custodele Colecției PAC, o arhivă personală începută în 2006 care conține peste 10.000 de fotografii nepublicate. Curatorul Natan Dvir este educator și fotograf documentar conceptual care se concentrează pe aspectele umane ale problemelor culturale, sociale și politice. A absolvit un MBA la Universitatea din Tel Aviv și Masteratul în fotografie de la Școala de Arte Vizuale (NY), după care a devenit membru adjunct al facultății la Centrul Internațional de Fotografie (ICP). În presă: https://curatorial.ro/societate/broken-borders-si-seamless-finisaj-si-artist-talk-la-centrul-de-resurse-in-fotografie/ https://omiedesemne.ro/opening-broken-borders-seamless/ https://jurnalul.ro/cultura/arte-vizuale/expozitiile-broken-borders-si-seamless-se-apropie-de-final-965041.html

Proiectul Centru de resurse în fotografie este finanțat prin Granturile SEE 2014 - 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA. Despre proiect În 2020 am pornit la drum cu ideea de a dezvolta atelierele de fotografie Walk & Shoot de la acea vreme în ceva mai mare, mai de ajutor, mai de impact. Astfel, am început să conturăm centrul de resurse în fotografie și am aplicat la un grant Ro-Cultura pentru a putea pune în practică ideile de pe hârtie. Partener în acest proiect ne-a fost Morten Bruun, manager cultural din Norvegia care ne -a sprijinit în identificarea profesioniștilor din Norvegia potriviți pentru a ne ajuta în acest demers. Astfel, proiectul „Centru de resurse în fotografie” propune crearea unui spațiu dedicat și a programelor educaționale, de dezvoltare profesională, evenimente și produse artistice. Rolul centrului de resurse în fotografie este de a conecta fotografii între ei, și pe fotografi cu alți profesioniști din alte domenii. De asemenea, dorim să devină o pepinieră unde fotografii amatori să se dezvolte, să poată face pasul către profesionalizare. Nu în ultimul rând, obiectivul general este acela de a deveni cel mai important centru de resurse foto din România dezvoltând o structură de management pentru comunitatea fotografilor din București și din țară. Oferim următoarele resurse: --> Resurse fizice – bibliotecă dotată cu cărți și albume foto, computere cu software specific pentru procesare foto, spații de lucru și cel puțin un studio de fotografie complet utilat; --> Resurse pentru a facilita dezvoltarea competențelor – cursuri autorizate, ateliere de fotografie, masterclass-uri și evaluări de portofoliu, discuții și prilejuri de transfer de informații pentru fotografi profesioniști și amatori; --> Resurse pentru promovarea fotografilor – expoziții, evenimente de vânzare de fotografie de autor și rezidențe de creație.

"Unseen and Unspoken" Artistă: Anna Bedyńska Despre expoziție: Anna Bedyńska își îndreaptă camera spre ceea ce cultura contemporană ascunde adesea vederii: moartea și alteritatea. Aducând în lumină atât tradiții funerare aflate în declin, cât și portrete ale persoanelor cu albinism, ea rupe tăcerea și invizibilitatea, revendicând spațiu pentru empatie, demnitate și dialog. Despre artistă: În proiectele sale, Bedyńska explorează lumea persoanelor vulnerabile și marginalizate sau bolnave, precum și a persoanelor cu dizabilități. În centrul operelor sale se află de fiecare dată experiența umană. Se concentrează pe reportaj, în care adesea explorează subiecte tabu. A documentat nașteri și decese. Printre cele mai importante serii ale sale se numără Naștere cu umanitate (Birth with Humanity) și Haine de înmormântare (Clothes for Death). Amândouă contestă tabuurile legate de naștere și moarte și au fost prezentate în cadrul unor campanii sociale. În 2024 a creat campania de conștientizare „Găsește punctul” („Spot the Dot”) pentru prevenirea cancerului de piele, în care a folosit fotografiile stradale din Japonia inspirate de Yayoi Kusama. Îi place să detabuizeze subiecte care sunt adesea trecute cu vederea, subiecte care par a fi incomode sau ascunse de ochii publicului și pune femeile în centrul atenției. A câștigat numeroase premii prestigioase, inclusiv World Press Photo 2013, Grand Prix la Grand Press Photo (2005 și 2017), premiul National Geographic și premiul special „Merită să fim împreună” în cadrul concursului BZ WBK Press Foto, Premiul anul acordat de Ministrul Culturii din Polonia și o mențiune onorifică pentru Publicația anului 2024. Filmul ei de debut, În altă lume (In Another World), a avut premiera la prestigiosul festival de film documentar din Leipzig și a primit premiul principal la categoria Cel mai bun film studențesc la Festivalul Kinoproba din Ekaterinburg. În 2024 a lansat două albume de fotografie – Al meu pentru totdeauna (Forever Mine) și Găsește punctul (Spot the Dot) – care nu numai că i-au adus recunoaștere în domeniu, dar au avut și un impact social și educațional semnificativ. Mamă, fotojurnalist, lector, triatlonist, alpinist. Iubește să râdă. Membru al Programului Ambasadorilor Canon (2013-2018), al Femei Fotografe și Femei Fotografe Poloneze. A locuit și a lucrat în Varșovia, în Moscova, Tokyo și Hong Kong, în prezent trăiește la București. annabedynska.com Despre cele două proiecte: Haine de înmormântare/Clothes for Death Trăim vremuri din ce în ce mai dezumanizate, relațiile de familie sunt tot mai șubrede, relațiile dintre oameni sunt din ce în ce mai depersonalizate. Viața noastră este automatizată în multe aspecte, inclusiv moartea și înmormântarea. Există o tradiție aproape dispărută în Polonia (Europa de Est). Tradiția de a pregăti hainele pentru înmormântare. În zilele noastre, persoanele care mor la vârsta de 80 și ceva de ani sunt ultimele care mai cultivă această tradiție. Este practic moștenirea noastră cu rădăcini adânci în vremurile străvechi. Dacă nu o documentăm acum, generațiile următoare vor fi private de ea. După cum spunea unul dintre personajele mele: nu se cade să mergi în blugi ca să-L întâlnești pe Domnul. De aceea, mulți bătrâni își pregătesc hainele pentru înmormântare înainte de a muri. Uneori le cos, alteori cumpără haine noi-nouțe și le strâng plini de smerenie. Alții spun că trebuie să fie confortabile și folosite, deoarece călătoria spre Infinit este lungă. Unii le vor negre, alții pline de culoare. Toate au un sens. Lenjerie intimă, ciorapi, fuste, bluze cu mâneci lungi pentru femei, costume și cămăși albe pentru bărbați. Unii vor să ia cu ei mai multe lucruri în „ultima călătorie”, imagini cu sfinți, cărți de rugăciuni, rozarii etc. Soția lasă soțului bastonul și acordeonul preferate. Alegând haine care au valoare sentimentală sau cu o semnificație aparte în viața cuiva, persoana poate crea o amintire de durată pentru familie și prieteni. Este un mod de a păstra amintirile. Se spune că nu putem ignora dorința celui mort, care a lăsat spus dinainte ce vrea să poarte și cum vrea să fie înmormântat. În caz contrar, se crede că persoana decedată nu-și poate găsi liniștea și calea corectă spre Infinit. Mai mult, persoana care nu a îndeplinit dorința defunctului poate fi bântuită de sufletul mortului. Discutarea și planificarea acestor pregătiri servesc unui scop profund – ele umanizează conceptul de moarte. Într-o lume în care discuțiile despre mortalitate sunt adesea ținute sub tăcere, iar moartea însăși este un subiect tabu, aceste conversații deschid portița către înțelegere și sprijin emoțional în rândul membrilor familiei. Permit indivizilor și celor dragi să își exprime deschis dorințele și preocupările, creând o conexiune mai profundă în fața pierderii. Această tradiție particulară continuă să fie cultivată în orașele mici și la sate, mai ales în rândul generației în vârstă. Oamenii din orașe angajează firme de servicii funerare care se îngrijesc de cadavre, haine și alte îndatoriri. Moartea este încă un tabu. Societatea contemporană este mult mai interesată de frumusețea și tinerețea veșnică și se teme să se gândească și chiar să vorbească despre moarte, care face parte în mod natural din ciclul vieții. În această serie sper nu doar să păstrez o tradiție care se estompează, ci și să imortalizez esența a ceea ce înseamnă să fii om. Haine de înmormântare (Clothes for Death) este mai mult decât o narațiune vizuală; îi invit pe privitori să reflecteze asupra dansului complex dintre viață și moarte, amintindu-ne de frumusețea îmbrățișării mortalității noastre cu grație și profundă umanitate. Puterea Albă/White Power Există multe nuanțe ale frumuseții. În paginile lucioase ale revistelor, pe rețelele de socializare și în publicitate, frumusețea este adesea rezultatul a ore întregi de machiaj, styling și retuș digital. Echipe de specialiști redefinesc fiecare detaliu pentru a crea imaginile rafinate pe care le vedem în spațiile publice. Ceea ce rămâne ascuns este chipul original, nealterat al persoanei fotografiate. Portretele din seria Puterea albă (White Power) ne invită să redescoperim frumusețea modelată de natura însăși. Albinismul, cauzat de o genă recesivă moștenită de la ambii părinți, afectează aproximativ una din 20.000 de persoane la nivel mondial, în timp ce una din 70 este purtătoare a genei. Un copil albino se poate naște în orice familie, chiar dacă nu există antecedente de albinism. Deoarece corpul lor duce lipsă de pigment, persoanele cu albinism au părul, pielea și ochii fără culoare. Această absență a melaninei le face extrem de sensibile la lumina soarelui, având pielea predispusă la inflamații și ochii vulnerabili la afecțiuni precum fotofobia, nistagmusul și astigmatismul. Drept urmare, mulți se retrag din lumină la modul literal, cât și simbolic. Foarte des, ei se confruntă cu stigmatizarea, excluziunea și ostracizarea socială. Ce este o frumusețe reală, autentică?! O frumusețe pe care nu toată lumea o poate vedea? Albinoșii trăiesc în umbră. „Am vrut să-i scot din adăposturile lor, să-i pun pe scenă și să le dovedesc lor și altora că adevărata frumusețe nu este creată de stiliști sau instrumente digitale, ci își are rădăcinile în autenticitate, în reziliența sufletului uman și în adevărul experienței trăite” – susține Bedyńska. În unele credințe africane, albinoșii sunt considerați a fi întruparea spiritelor morților, existând superstiția că unele părți ale corpului albinoșilor au puteri magice care pot aduce fericire deținătorului de amulete sau poțiuni făcute din părți ale corpului albinoșilor. Acesta a fost un motiv de persecutare a comunității, inclusiv crimele de pe traseul Tanzania-Zambia-Congo-Camerun-Nigeria. https://www.annabedynska.com/clothes-for-death https://www.annabedynska.com/white-power