Acum Expoziții trecute

"The space inside is monitored" Artistă: Raluca Mărgescu (Ruuca) Curator: Sorin Florea octombrie - noiembrie 2024 Despre expoziție și artistă: Artista caută libertatea absolută în sensul etimologic de absolvere: eliberarea, detașarea, și este mai înclinată să se cerceteze pe sine și amintirile ei. Astfel, dezvoltarea artei ei nu mai are nevoie de redarea explicită a lumii ca mijloc principal de exprimare. Ruuca mută accentul către o imagine poetică ca o reprezentare mai directă a sinelui interior. Se eliberează de povara exprimării subiectivității și astfel munca ei câștigă autonomie și stă pe cont propriu. O artă care nu mai este subordonată sarcinii de a reprezenta realitatea. (Sorin Florea, curator) * Am început proiectul anul trecut când m-am mutat la Londra. Acesta cuprinde imagini ale tuturor locurilor în care am fost în acest interval de timp, reflectând căutarea pentru un loc al meu în această lume. Procesul meu artistic se dublează ca propriul meu proces terapeutic, deoarece sunt într-o aventură nu numai să descopăr unde îmi aparțin în ceea ce privește spațialitatea, ci și în ceea ce privește înțelegerea de sine. De-a lungul acestei aventuri mă simt obligată să fotografiez totul pentru a exista, a aparține și, în ultima vreme, să înțeleg mai multe despre mine. Imaginile sunt asociate cu amintiri, uneori sunt vii, alteori sunt neclare. Unde voi vedea texturi, siluete și un joc de lumini și umbre, eu văd figuri de familie, rutine vechi și emoții diverse. (Ruuca, artistă) În presă: https://curatorial.ro/arta/interviu-fotograf-curator-galerie-arta/

Invata fotografie de la Cornel Lazia, Adi Bulboaca, Ioana Moldovan, Ionut Staicu, Sorin Florea, Cristina Irian si Andrei Pacuraru. Cursuri fotografie de tehnica foto, istorie a fotografiei, lumina de studio, portofoliu, estetica in fotografie si altele. Expozitii de fotografie. Participa la masterclassurile de fotografie cu profesionisti internationali. Portofolio reviews pentru fotografi, de fotografie comerciala si advertising și fotografie artistica. Filter by Teacher Andrei Păcuraru Cristina Irian Greg Mo Ionuț Staicu Matei Dumitru Natan Dvir Panos Kasiminis Sorin Florea Toma Hurduc Filter by Content Analiză critică Istoria fotografiei Storytelling vizual Studio Tehnică fotografică Filter by Nivel recomandat Avansat Intermediar Începător Propunem un program complex care poate fi adaptat la nevoile și ritmul tău. Dacă ai nevoie de ajutor să-ți creezi propriul parcurs, scrie-ne la hello@cdrf.ro și te ghidăm noi. Reset filters Cursuri încheiate Atelier de fotografie de stradă sâm., 04 apr. București Detalii Introducere în fotografia documentară mar., 31 mar. București Detalii Workshop fotografie de stradă sâm., 07 mar. Zoom Detalii Introducere în narațiunea în fotografie mie., 11 feb. București Detalii Introducere în tehnică fotografică mar., 10 feb. București Detalii Introducere în istoria fotografiei sâm., 07 feb. București Detalii Fotografia și scrierea creativă vin., 07 nov. Centrul de Resurse în Fotografie Detalii Atelier de antropologie vizuală, o introducere dum., 12 oct. Sediul CdRF Detalii ȘCOALA DE FOTOGRAFIE #5 mar., 16 sept. București Detalii Curs introductiv: Fotografia în China și Japonia: narațiuni vizuale între tradiție și modernitate mie., 16 iul. Sediul CdRF Detalii Proiectul Fotografic - De la idee la implementare sâm., 12 iul. Sediul CdRF Detalii Fotografia de Artă - Proiect, Proces, Piață - Masterclass cu Bogdan Gîrbovan sâm., 24 mai Sediul CdRF Detalii Mai multe date Atelier 1-la-1 în Camera de Developare mie., 16 apr. Sediul CdRF Detalii Mai multe date Atelier de Inițiere în Developare Alb-Negru joi, 10 apr. Sediul CdRF Detalii ȘCOALA DE FOTOGRAFIE #4 lun., 10 feb. Sediul CdRF Detalii Workshop de fotografie de spectacol sâm., 21 dec. CdRF Detalii Lumină în studio mar., 12 nov. CdRF Detalii Fotografie Documentară mar., 05 nov. CdRF Detalii Încarcă mai multe

"Doom Mood" Artiști: Toma Hurduc și Giulia Mangione Curatoare: Angelica Maria și Matilda Ardeleanu februarie - martie 2025 Despre expoziție: Giulia Mangione și Toma Hurduc examinează fricile existențiale și modul în care aceste anxietăți modelează identitățile individuale și legăturile comunitare. Proiectele lor se confruntă cu ideea unui colaps iminent, fie că este vorba de drumul lent către dezastru sau de eroziunea neobservată a realității, ambele strâns legate de amenințarea crescândă a schimbărilor climatice. Despre artiști: Giulia Mangione (n. 1987, Italia) este o artistă vizuală italiană stabilită în Oslo, Norvegia, care lucrează cu fotografie, film și scris. Cu studii în Literatură Comparată la Goldsmiths University of London, Arte Frumoase la Academia de Artă din Bergen și Advanced Visual Storytelling la Danish School of Media and Journalism, ea a publicat prima sa carte, „Halfway Mountain”, în 2018, la The Photographers’ Gallery din Londra. Cartea a fost selectată pentru Prix du Livre la Les Rencontres d’Arles și nominalizată la MACK First Book Award. Toma Hurduc (n. 2001, România) este un fotograf documentar care lucrează în București. Atenția sa este direcționată către reprezentarea comunităților și mișcărilor underground locale, față de care se simte strâns legat. În prezent, narațiunile sale sunt adesea construite pe baza experienței personale și a relației cu subiectul, astfel încât adevărul factual este frecvent împletit cu adevărul meta, imaginativ, având ca scop chestionarea percepției umane asupra realității, a angoasei, anxietății, efemerității și a modului în care se construiește memoria. Având o formare academică în cinematografie, Toma este foarte interesat de felul în care lumina formează imagini și alege să lucreze regulat cu film alb-negru de 35mm, pentru a reda absurdul pe care îl percepe în viața de zi cu zi. În presă: https://www.scena9.ro/article/doom-mood-giulia-mangione-toma-hurduc-fotografii-cdrf https://curatorial.ro/arta/interviu-giulia-mangione-si-profetiile-despre-sfarsitul-lumii/ https://www.iqads.ro/articol/70956/angelica-maria-uneori-este-util-sa-privim-anumite-probleme-dintr-o-perspectiva https://nextgenart.fundatia-amfiteatru.ro/en/opening-of-the-doom-mood-exhibition-at-nitja-lillestrom/

“Backseat Taxi Napping” Artist: Toma Hurduc Curator: Sorin Florea octombrie - noiembrie 2023 Despre expoziție: Backseat Taxi Napping, prima expoziție a lui Toma Hurduc, cuprinde fotografii curatoriate dintr-un corp impresionant de lucrări care se întind pe mai mulți ani de documentare a vieții de noapte din București. Este o expoziție profund personală, întrucât Toma Hurduc se prezintă prin imagini ale altora – prieteni, șoferi de taxi, oameni aleși aleatoriu care se întâmplă să fie în aceeași situație cu el. Expoziția e ca un poem scris de Iggy Pop în anii ’70 și amintește de un fel de adolescență omniprezentă, de vulnerabilitatea libertății și a experimentării și de suișurile și coborâșurile unei comunități. Despre artist: Toma Hurduc (n. 2001, România) este un fotograf documentar care lucrează în București. Atenția sa este direcționată către reprezentarea comunităților și mișcărilor underground locale, față de care se simte strâns legat. În prezent, narațiunile sale sunt adesea construite pe baza experienței personale și a relației cu subiectul, astfel încât adevărul factual este frecvent împletit cu adevărul meta, imaginativ, având ca scop chestionarea percepției umane asupra realității, a angoasei, anxietății, efemerității și a modului în care se construiește memoria. Având o formare academică în cinematografie, Toma este foarte interesat de felul în care lumina formează imagini și alege să lucreze regulat cu film alb-negru de 35mm, pentru a reda absurdul pe care îl percepe în viața de zi cu zi. În presă: https://propagarta.ro/interviuri-acasa-la-in-atelier-la/peopleofgeorge/toma-hurduc-cred-ca-fotografia-are-si-rolul-de-a-provoca-reactii-dar-nu-doar-la-nivelul-privitorului-care-priveste-o-imagine-ci-si-din-partea-celor-fotografiati/

"Seamless" Artist: Andrei Păcuraru (PAC) Curator: Natan Dvir aprilie - mai 2024 Despre expoziție: Andrei Păcuraru se află într-o călătorie continuă către limitele a ceea ce considerăm (sau vedem ca) uman. Cu referințe la principiile Bauhaus și precizia tehnică și estetică a lui Andreas Feininger, Păcuraru invită privitorul într-un tărâm în care artificialul devine aproape organic. Imaginile sale stranii și futuristice nu încearcă să prezinte esența experienției umane, nici să dea un sens eteric sau metafizic lumii, ci mai degrabă explorează limitele percepției noastre. Fotografiile manechinelor asemănătoare oamenilor, prin studii atente ale luminii și umbrei, ale texturii și formei, evocă un sentiment de neliniște, obligând privitorii să-și confrunte percepțiile despre umanitate și imitațiile acesteia. Pe fundalul unui peisaj vizual tot mai dominat de inteligența artificială, nu poți să nu te întrebi cum sunt create imaginile pe care le vedem și dacă ceea ce vedem este real. În aprecierea puterii durabile a mediului, Păcuraru rămâne dedicat fotografiei tradiționale, examinează cu meticulozitate subiecte lipsite de prezență umană, elimină orice senzație de perspectivă și provoacă înțelegerea noastră asupra mediului în sine. În „Seamless”, el ne invită să privim dincolo de suprafață, să distingem cusăturile dintre realitate și iluzie și să contemplăm esența a ceea ce înseamnă să fii om. Despre artist și curator: Andrei Păcuraru (PAC) este fotograf de peste 15 ani, lector și membru al Asociației Naționale pentru Arte Vizuale Contemporane și parte din echipa de bază a CdRF. Expert în arta fotografică, Andrei are o înclinație aparte pentru tehnică fotografică și compoziție. Lucrările sale au fost expuse atât în România cât și în afara țării și este custodele Colecției PAC, o arhivă personală începută în 2006 care conține peste 10.000 de fotografii nepublicate. Curatorul Natan Dvir este educator și fotograf documentar conceptual care se concentrează pe aspectele umane ale problemelor culturale, sociale și politice. A absolvit un MBA la Universitatea din Tel Aviv și Masteratul în fotografie de la Școala de Arte Vizuale (NY), după care a devenit membru adjunct al facultății la Centrul Internațional de Fotografie (ICP). În presă: https://curatorial.ro/societate/broken-borders-si-seamless-finisaj-si-artist-talk-la-centrul-de-resurse-in-fotografie/ https://omiedesemne.ro/opening-broken-borders-seamless/ https://jurnalul.ro/cultura/arte-vizuale/expozitiile-broken-borders-si-seamless-se-apropie-de-final-965041.html

"Habitat: Infraroșu" Artist: Alex Busuioceanu Curatoare: Ioana Marinescu 23 ianuarie - 10 februarie 2026 Despre expoziție: „HABITAT: Infraroșu” este solo showul lui Alex Busuioceanu, o expoziție capsulă care concentrează interesul acestuia pentru natura sălbatică, folosind tehnica fotografiei în infraroșu. Selecția prezintă o versiune personală a unui proiect mai amplu, desfășurat în perioada mai-octombrie 2025, timp în care fotograful și Rangerii Urbani ai Parcului Natural București au expolorat ariile sălbatice ale orașului. O selecție diferită, dar cu o interare amplă a început la finalul lui 2025, când imagini coplementare proiectului au fost expuse la Cărturești Carusel și la Muzeul Muncipal Călărași. Expoziția de față propune un mod diferit de a privi natura urbană: nu ca pe un fundal marginal sau un accident al orașului, ci ca pe un habitat activ, aflat într-o stare de echilibru fragil.Prin intermediul tehnicii infraroșu, Busuioceanu nu documentează pur și simplu aceste spații, ci le încapsulează ca pe niște posibile relicve ale prezentului, imagini destinate unui viitor incert, în care relația dintre om, arhitectură și mediu rămâne deschisă și vulnerabilă. În multe dintre cadre, arhitectura urbană apare într-o formă funcțională și laconică, dar totodată decrepită și fragmentată, semn al unor structuri a căror funcție s-a încheiat. În contrapondere, din alte imagini răsar noi straturi ale orașului, cu forța și rapiditatea vegetației invazive, care ocupă, recuperează și reconfigurează spațiul. Subiecții umani sunt surprinși din spate, așa cum se întâmplă în imaginea cuplului dintr-un peisaj apocaliptic și solitar de lângă Lacul Morii. La fel cum animalele se feresc instinctiv să fie văzute, și oamenii par să adopte aceeași discreție în spații precum Petricani, Valea Saulei sau Dobroiești zone aflate la marginea vizibilului urban, unde prezența este mereu provizorie. În mod similar, lebăda își afundă capul în apă, iar privirea ei nu se îndreaptă spre exterior, ci sondează adâncurile, orientându-se spre un spațiu inaccesibil privirii imediate. Astfel, refuzul privirii devine un gest comun, care traversează umanul și non-umanul, marcând adaptarea la un habitat în care expunerea presupune vulnerabilitate, iar vizibilitatea nu mai este o garanție a controlului. Alex Busuioceanu devine doar un martor discret al acestor scene. În absența unor repere clare care ar putea anima sau umaniza scena, privitorul este invitat să-și construiască propriile puncte de orientare și să-și caute propriul loc într-un peisaj aparent dezolant, definit mai degrabă prin ceea ce lipsește decât prin ceea ce se arată. Selecția funcționează însă pe baza dublei priviri a artistului: orientată și spre exterior și spre interior, aproape simultan. Pe de o parte, este o cercetare atentă a peisajului, a vegetației și a structurilor care supraviețuiesc în țesutul urban; pe de altă parte, este un proces de introspecție și de ajustare a propriei sensibilități artistice, care începe cu artistul însuși. Peisajul devine astfel nu doar un obiect de studiu, ci și un instrument de auto-investigare, un parcurs personal de devenire și clarificare a propriei narațiuni vizuale. Această intervenție subtilă creează o tensiune constantă între real și posibil, între documentarea unui spațiu concret și construirea unei estetici personale. „HABITAT: Infraroșu” se situează astfel la granița dintre investigație documentară și interpretare artistică, propunând o reflecție deschisă asupra felului în care privim, reprezentăm și ne raportăm la natura din interiorul orașului. Despre artist: Format ca muzician clasic, Alexandru Busuioceanu a evadat din rigoarea metronomului prin vizorul aparatului de fotografiat. Încă de acum 17 ani, fotografia a devenit meseria lui, un drum care a început editorial și care s-a extins odată cu interesul său pentru oameni, povești și proiecte cu impact social. Ca profesionist al imaginii, caută să-și mențină creativitatea abordând tehnici și teme noi. Ca artist, Busuoiceanu caută să suprapună posibilitățile inifinte pe care le oferă fotografia, unei sfere de sensibilitate ghidată de o formă echilibrată între raționalitate și afect. Despre curatoare: Ioana Marinescu trăiește în București este istoric de artă și curatoare. Și-a finalizat doctoratul la Universitatea Națională de Arte din București în 2022, având ca temă biografiile cuplurilor de artiști. Din 2008, a lucrat în galerii de artă, dezvoltând o pasiune puternică pentru arta contemporană. În prezent, este curatoare la Muzeul Hărților, unde expertiza sa în istoria artei și arta contemporană contribuie la apropierea publicului de artiști,îmbogățind misiunea muzeului. În presă: https://e-zeppelin.ro/habitat-infrarosu/

"Loc | Loc-uire | Loc-uință" Artist: Bogdan Gîrbovan Curatoare: Diana Marincu mai - iulie 2025 Despre expoziție: Timpul a încetinit, ochiul s-a limpezit și liniile identitare s-au clarificat. În continuitatea acestui demers, putem „citi” și proiectul actual, poate cel mai îndrăzneț de până acum, Loc | Loc-uire | Loc-uință, o serie de fotografii noi, dintre care vedem aici o selecție exemplară, precum o sinteză a acestor trei concepte esențiale. Fotografiile sunt rezultatul unei acțiuni aproape performative din partea artistului, care a vrut să vadă cu ochii lui și cu ochii lentilei camerei foto ce vede „cel mai bun prieten al omului” din cușca sa. Despre artist: Bogdan Gîrbovan (n. 1981) este un artist care caută mereu în fotografiile lui „imaginile care nu există”, adică acele apariții vizuale care ne scapă, pe lângă care trecem fără să le observăm, nu pentru că nu le-am vedea, ci pentru că nu știm să le privim. Adesea nu avem instrumentele pentru a accesa perspectivele uneori incomode, alteori monotone, ce necesită răbdare și timp, uneori iscoditoare până la iritare, alteori pline de ironie și de savoare, prin care artistul ajunge să abordeze subiectele lui. În presă: https://www.radioromaniacultural.ro/emisiuni/orasul-vorbeste/loc-loc-uire-loc-uinta-o-expozitie-care-schimbaperspectiva-atat-la-propriu-cat-si-la-figurat-id48962.html https://www.cdrf.ro/post/loc-loc-uire-loc-uinta

OUT Artist: Cornel Lazia Curator: Sorin Florea septembrie 2023 Despre expoziție: Expoziția “OUT” este o selecție de imagini, de peisaje în care este prezent omul, o prezență solitară, dar nici pe departe singuratică, un fel de poem dedicat descoperirii de sine, legăturii dintre om și natură, dintre om și oraș. Aceste teme se regăsesc recurent în seriile de imagini ale lui Cornel Lazia. Ad litteram, expoziția este o călătorie în timp și spațiu, implicând arhivele sale, nefiind organizată după un criteriu cronologic sau geografic. Cu toate acestea, ea este mai degrabă o încercare de a crea un mediu propice, care să permită privitorului să se imerseze într-o dimensiune meditativă, care să îi permită să își creeze propriul flux narativ. Despre artist: Cornel Lazia fotografiază oameni, spații, orașe suspendate, studiază interacțiunea și influențele dintre imaginea de film și fotografie și predă la UNATC; echilibrează cu succes fotografia comercială cu cea artistică, personală. În presă: https://curatorial.ro/arta/interviu-fotograful-cornel-lazia-portretul-este-un-sport-de-echipa/

„Biblioteca Alifanti. Patrimoniul de Mobilier și Tehnologiile Viitorului” Un proiect BAAB et co.: Irina Niculescu, Alexandru Belenyi, Cătălina Frâncu și Teodor Calinoiu. O expoziție găzduită de Galeria CdRF în perioada 8 noiembrie 2025 - 15 decembrie 2025. Echipa BAAB expune una dintre prea puținele piese de mobilier de autor românești din perioada anilor ‘50, sub forma unui studiu constructiv, de design și de structură. Biblioteca a fost proiectată de Mircea Alifanti, arhitect (printre altele, al Sediului Politico-Administrativ de la Baia Mare) și profesor, iar noi am replicat principiile sale constructive într-un obiect de studiu care va sta la dispoziție publicului pentru cercetare și întrebări. În acea perioadă, celebrul scaun Bibendum (Eileen Grey) și biblioteca modulară Nuage a lui Charlotte Perriand erau două dintre obiectele dezvoltate în Occident care se bucurau de producția în masă caracteristică perioadei. Din motive de explorat (personale și socio-politice), biblioteca Alifanti rămâne, în ciuda potențialului ei, în apartamentul celor doi arhitecți (Mircea și Cleopatra) până de curând. În presă: https://institute.ro/arhitectura/vernisaj-masa-rotunda-deschidere-publica-a-expozitiei-biblioteca-alifanti-cdrf-8395.html https://curatorial.ro/societate/biblioteca-alifanti-mobilier-de-autor-din-anii-50-in-focus/

FÂNTÂNILE OLTENIEI. Arhivă și contemporaneitate Expoziția este semnată de fotografii documentariști Cristian Bassa și Dorian Delureanu, iar cercetarea antropologică este realizată de Ana-Cristina Irian, cu contribuții etnografice din partea Roxanei Deca. Conceptul expozițional este realizat de Ana-Cristina Irian și Roxana Deca. Despre expoziție: Expoziția reunește fotografii de arhivă din patrimoniul Muzeului Olteniei și imagini contemporane realizate în cadrul proiectului independent „Fântânile Olteniei”, desfășurat de echipa Omnia Photo începând cu anul 2016. Proiectul urmărește cartografierea și documentarea fântânilor de uz comunitar din regiunea Olteniei, ca structuri vernaculare esențiale pentru viața rurală și memoria colectivă. Publicul va putea vedea, în premieră, materiale fotografice analogice alb-negru și fișe de arhivă din perioada 1950–1970, realizate în cadrul campaniilor de cercetare etnografică, alături de imagini din anii 1930 și de fotografii contemporane realizate pe film și în format digital. Sunt documentate fântâni cu cumpănă, cu roată, structuri din lemn sau piatră, dar și contexte de utilizare comunitară, de la fântâni de hotar sau de răscruce până la ansambluri încă funcționale. „Fântânile Olteniei” propune o reflecție asupra continuității fragile dintre trecut și prezent și asupra rolului fotografiei ca instrument documentar, istoric și artistic, capabil să conserve și să transmită memoria unor structuri aparent marginale, dar esențiale pentru istoria tăcută a comunităților rurale. Tata și cu tata lui tata - Note de teren despre fântâni, oameni și locuri din Oltenia (text Cristina Irian), fragment /demult, apa/ Fântânile comunitare fac parte din categoria ansamblurilor vernaculare a căror formă s-a adaptat în timp la noi funcții, datorită elasticității straturilor componente. Oamenii au acționat și acționează diferit asupra componentelor fântânii în funcție de nevoile lor și de contextul socio-economic în care trăiesc, însă, oricât de intensă ar fi acțiunea umană, construcția rezistă, continuând să învețe să existe (S. Brand, 1994). "Demult, demult erau fântâni de lemn, erau făcute așa cum erau și casele, apoi acelea au dispărut și au venit cele cu tuburi. Era unul, Chitilică, și avea o macara și 2 -3 tuburi, și, cum apărea apa, punea tuburile (...) izvoarele erau ca sonda. Nu mai există nici Chitilică, nici copiii lui. (...) Eu am lucrat la întreprindere și am făcut instalație pentru fântână, am lucrat 4 familii. Acum câțiva ani au furat postamentul. (…) Acum nu se mai construiește nimic, s-a tras apă." Echipa de proiect Cristian BASSA (http://bassa.ro/) este fotograf, designer, editor și pasionat de volume de fotografie. Cristian a inițiat și desfășurat patru proiecte de fotografie în scopuri sociale pentru organizații caritabile, inițiative care au fost finalizate și cu expoziții personale sau albume foto, este co-organizator al Romanian PhotoBook Award, al festivalului Bucharest Photo Week, autor a două volume de cercetare fotografică documentară „Beautiful Sunrise” și „Forward March”. În perioada 2016-2025 a realizat activități de documentare vizuală a fântânilor din Oltenia împreună cu Dorian Delureanu, trei albume foto și două expoziții cu sprijinul Muzeului Național al Țăranului Român și al Muzeului Olteniei. Dorian DELUREANU (omnia.photo) este fotograf și curator preocupat de promovarea arhivelor fotografice din comunități din Oltenia. A fotografiat în perioada 1993-2000 spectacolele Teatrului Național din Craiova; a curatoriat numeroase expoziții de fotografie istorică, a realizat șase expoziții personale, iar fotografii de ale sale fac parte din colecția World Press Photo Foundation. A coordonat expozițiile și publicarea albumelor fotografului craiovean Victor Boldâr: „07.05.75/ Impresii - Henri Cartier Bresson în Oltenia” și „Victor Boldâr- Fotograful peliculei de cursă lungă”. Împreună cu Cristian Bassa documentează vizual fântâni vechi din Oltenia din 2016. Dorian este autorul albumului fotografic „09.05.98 – ORESTIA – O repetiție cu Silviu Purcărete” (2024). Dr. Ana - Cristina IRIAN (omnia.photo) este cercetător în domeniul artelor vizuale, curator și artist care lucrează cu colecții, arhive fotografice și material multimedia. Cristina desfășoară proiecte care includ documentarea vizuală, identificarea, recuperarea și promovarea patrimoniului cultural în România. Printre proiectele la care a colaborat se numără: „Dacia 50” – o etnografie a autoturismul Dacia la 50 de ani, „Fântânile Olteniei” – o cartografiere a fântânilor comunitare, „Arhive poVestite” – recuperare și promovare a unor arhive fotografice private. Cea mai recentă lucrare artistică realizată, Titanii (și verdele care dispare), a fost prezentă în 2025 la Chester Photo Festival, Marea Britanie, respectiv la BUNA Forum Contemporary Art Festival, Bulgaria. Ana-Cristina a expus în peste 50 de expoziții, în România și internațional, este membră FUTURES și a Uniunii Artiștilor Plastici din România. De asemenea, este autoarea volumelor „Colecții și arhive fotografice azi, în lumea digitală” (2022); „Producția de spațiu și viața socială a lucrărilor de artă în stradă” (2024), publicate de editura Tritonic. Dr. Roxana DECA este muzeograf, specialist în etnografie, expert în port popular din Oltenia, membru CNSPCI – Min. Culturii (2019-2021), a documentat dosarul UNESCO „Arta cămășii cu altiță – element de identitate în România și Rep. Moldova”, este coordonator al grupului de monitorizare națională a elementului UNESCO „Tehnici de țesere a scoarțelor în România și Republica Moldova”, este membru în grupuri de monitorizare națională din 2020 – până în prezent. Roxana a desfășurat cercetări de teren și a contribuit la realizarea fișelor naționale de patrimoniu pentru înscrierea în Registrul Național de Inventar, curator a numeroase expoziții tematice în țară și în străinătate (Franța, Grecia). Roxana a contribuit la cercetarea de teren desfășurată în Bobicești, Olt în cadrul inițiativei „Fântânile Sudului”. Vernisajul a fost pe 2 aprilie 2026, ora 19:00.

„#mili-eu: Ileana, bunica domnului B. Fotografie de familie țesută în milieu” Artiști: Ana-Cristina Irian și Cristian Bassa decembrie 2023 - februarie 2024 Despre expoziție: Expoziția aduce împreună priviri feminine și masculine prin țeserea fotografiilor de arhivă realizate de soțul și nepotul Ilenei, bunica domnului B., în milieurile create de ea. Scopul acestui demers experimental îl constituie încercarea de a înțelege și de a exemplifica modul în care obiecte personale fragile sunt și pot fi folosite pentru a comunica, a păstra amintiri și a provoca narațiuni vizuale în contexte interpersonale. Povestea a început cu un apel telefonic primit în 2021, o conversație despre sacoșa cu milieuri a Ilenei. Colecționarul a povestit despre existența acestor mici și fragile lucruri, cât și despre dorința de a le activa într-un fel în jurul bunicii care le crease. Despre artiști: Ana-Cristina Irian este research-based artist, cercetătoare în arte vizuale și curatoare, lucrând cu colecții, arhive fotografice și materiale multimedia. Practica sa artistică, ghidată de motto-ul “No one left behind”, pune accent pe obiecte ale memoriei, integrând material fotografic în lucrări de artă contemporană. Lucrările ei investighează modul în care memoria personală și colectivă este modelată prin imagini, cultură materială și transformări spațiale, adesea prin metode participative și de recuperare a arhivelor. A studiat sociologia la Trento și Regensburg, antropologia vizuală la București și Perugia, și deține un doctorat în arte vizuale (UNArte). Cristian Bassa este fotograf, designer, editor și colecționar pasionat de cărți de fotografie. A inițiat și coordonat patru proiecte fotografice cu impact social pentru organizații caritabile, concretizate în expoziții personale și albume publicate. Este co-organizator al festivalului Bucharest Photo Week și autorul a două volume de fotografie documentară: “Beautiful Sunrise” și “Forward March”. Între 2016 și 2024, a colaborat cu Dorian Delureanu la documentarea vizuală a fântânilor tradiționale din Oltenia, proiect concretizat în trei albume și două expoziții, sprijinite de Muzeul Țăranului Român și Muzeul Olteniei. Proiectul a fost premiat la Premiile Naționale pentru Arte Vizuale din 2024. Împreună, Cristina și Cristian dezvoltă instalații artistice și documentare axate pe memorie, patrimoniu vernacular și istorii împărtășite, aflate la intersecția dintre cercetare și expresie vizuală. OMNIA PHOTO (omnia.photo) este o asociație culturală și editură din România, dedicată fotografiei contemporane și albumelor de artă vizuală experimentală. Misiunea sa principală este promovarea artelor vizuale, cu un accent deosebit pe fotografia românească, atât contemporană, cât și istorică. În presă: https://propagarta.ro/interviuri-acasa-la-in-atelier-la/peopleofgeorge/cristina-iran-mi-am-adus-aminte-de-razboiul-de-tesut-si-am-decis-sa-incerc-sa-folosesc-fotografia-ca-fir-narativ-tesut-intr-un-milieu-obiect-a-carui-forma-a-fost-deja-creata-de-o-alta-mana-intr https://curatorial.ro/arta/interviu-milieul-dialog-intre-persoane-din-generatii-si-comunitati-diferite/ https://omnia.photo/2024/03/19/mili-eu-ileana-bunica-domnului-b-mili-eu-ileana-mr-bs-grandmother/