Traiectoriile fotografiei documentare

Într-o eră marcată de dezinformare, manipulare algoritmică și imagini generate de AI, fotografia documentară este redefinită. Acest atelier explorează modul în care fotografii pot naviga relația dintre adevăr, percepție și narațiune în epoca post-adevăr. Prin reflecție istorică, discuții critice și studii de caz contemporane, participanții vor analiza cum răspunde fotografia documentară la fake news, deepfake-uri și medii media polarizate. Atelierul repoziționează practica documentară nu doar ca martor al realității, ci ca agent activ în dezbaterile despre adevăr, etică și credibilitate vizuală. La final, participanții vor dobândi o înțelegere mai profundă a rolului în evoluție al fotografiei documentare și instrumente pentru a-și poziționa lucrările în dezbaterile contemporane. Ce vei învăța / face • vei pune sub semnul întrebării dacă fotografia documentară a fost vreodată „obiectivă; • vei vedea exemple istorice de manipulare fotografică până în anii 1950; • vei analiza tensiunea dintre vizibil și invizibil în narațiunea vizuală; • vei discuta despre realismul, etica și responsabilitatea în fotografia documentară; • vei vedea practici documentare hibride contemporane; • vei explora credibilitatea fotografiei după Photoshop; • vei explora realismul generat de AI. Detalii workshop Deschis tuturor celor interesați de etica fotografiei documentare. Maximum 15 participanți. Despre lector Rui Prata (Sesimbra, 1955) este istoric, curator și eseist specializat în fotografie. Deține diplome în Istorie, Direcție Artistică și Studii Artistice (Muzeologie și Curatoriat) la Universitatea din Porto și ESAP. A fost director al Muzeului Imaginii din Braga (1998–2014), unde a consolidat fotografia ca practică artistică și documentară, și a predat la ESAP și Universitatea Catolică Portugheză. Între 1987 și 2013 a condus Encontros da Imagem, transformându-l într-un important eveniment internațional. În 2019 a fondat Imago Lisboa. A curatoriat peste 100 de expoziții, a participat în jurii și festivaluri internaționale și este recunoscut pentru contribuțiile sale la discursul critic despre fotografia contemporană.